De ce din nou Duelul viorilor

 

Priveam în urmă peste cei aproape patru ani de când porneam istoria acestor turnee și mă întrebam dacă reușim să mai aducem ceva nou. Povestea a prins, este sigur, pentru ca an dupa an publicul vine să vadă ce vraji au mai facut muzicienii noștri. Avem noutați și de aceasta data : o versiune originala a Anotimpurilor de Piazzolla sau dublarea duelului în recital cu duelul în concert.


Ascultând însa aceste recitaluri cu poveste din ultimii ani, fie ca eram sau nu implicata în ele, ma întrebam de ce oamenilor ele li se par altfel decât obișnuitele seri camerale care nu au un program special.


Principalul motiv este cu siguranța oferta tot mai diversa din prezent și amestecul fara precedent al valorilor cu amatorismul, al evenimentelor reale cu marketingul fara acoperire. În ultimii ani, acest gen de evenimente a nascut epigoni. Mulți și nu întotdeauna… culți.


Concertele în care se vorbește despre prezența extraordinara și de nemaiauzit a unei viori Stradivarius sau a mai multor instrumente cu același nume, venind sau nu din Cremona, fara ca nimic sa demonstreze pedigree-ul instrumentului și uneori nici pe cel al instrumentistului s-au inmulțit ca ciupercile. Ca se petrec pe uscat sau pe gheața, ca ele ramân la stadiul de afiș și de fapt nu mai au loc, e tot mai nesemnificativ. Faptul ca ai sau nu astfel de instrumente de colecție pe afiș, în România, nu mai este ceva deosebit așa cum era în urma cu câțiva ani.
Revenind.


Ce deosebește toate aceste evenimente de turnee sau evenimente precum Duelul viorilor, Pianul calator sau Flautul fermecat. Faptul ca în timp - și într-un timp destul de scurt - numele au disparut din titlurile acestora. Stradivarius, Guarneri, Steinway, Muramatsu - marci istorice sau recente, dar nu mai puțin prestigioase, au trecut în plan secund, lasând în scena doar muzicienii.


De câte ori a venit la evenimentele din aceste seri, publicul a gasit muzica adevarată și muzicieni preocupați nu numai de a face spectacol ci și de a transmite emoție celor din sala. Și de aceea, au știut întotdeauna că atunci când vor revedea aceste titluri, trebuie sa se grabească să cumpere bilete, pentru ca atunci când ziua recitalului se va apropia, e posibil sa se întâlneasca un alt fel de clișeu : sold out.

Oltea Serban-Pârâu