De ce din nou Duelul
viorilor
Priveam în urmă peste cei aproape patru ani de când porneam istoria
acestor turnee și mă întrebam dacă reușim să mai aducem ceva nou. Povestea
a prins, este sigur, pentru ca an dupa an publicul vine să vadă ce vraji
au mai facut muzicienii noștri. Avem noutați și de aceasta data : o
versiune originala a Anotimpurilor de Piazzolla sau dublarea duelului
în recital cu duelul în concert.
Ascultând însa aceste recitaluri cu poveste din ultimii ani, fie ca
eram sau nu implicata în ele, ma întrebam de ce oamenilor ele li se
par altfel decât obișnuitele seri camerale care nu au un program special.
Principalul motiv este cu siguranța oferta tot mai diversa din prezent
și amestecul fara precedent al valorilor cu amatorismul, al evenimentelor
reale cu marketingul fara acoperire. În ultimii ani, acest gen de evenimente
a nascut epigoni. Mulți și nu întotdeauna
culți.
Concertele în care se vorbește despre prezența extraordinara și de nemaiauzit
a unei viori Stradivarius sau a mai multor instrumente cu același nume,
venind sau nu din Cremona, fara ca nimic sa demonstreze pedigree-ul
instrumentului și uneori nici pe cel al instrumentistului s-au inmulțit
ca ciupercile. Ca se petrec pe uscat sau pe gheața, ca ele ramân la
stadiul de afiș și de fapt nu mai au loc, e tot mai nesemnificativ.
Faptul ca ai sau nu astfel de instrumente de colecție pe afiș, în România,
nu mai este ceva deosebit așa cum era în urma cu câțiva ani.
Revenind.
Ce deosebește toate aceste evenimente de turnee sau evenimente precum
Duelul viorilor, Pianul calator sau Flautul fermecat.
Faptul ca în timp - și într-un timp destul de scurt - numele au disparut
din titlurile acestora. Stradivarius, Guarneri, Steinway, Muramatsu
- marci istorice sau recente, dar nu mai puțin prestigioase, au trecut
în plan secund, lasând în scena doar muzicienii.
De
câte ori a venit la evenimentele din aceste seri, publicul a gasit muzica
adevarată și muzicieni preocupați nu numai de a face spectacol ci și
de a transmite emoție celor din sala. Și de aceea, au știut întotdeauna
că atunci când vor revedea aceste titluri, trebuie sa se grabească să
cumpere bilete, pentru ca atunci când ziua recitalului se va apropia,
e posibil sa se întâlneasca un alt fel de clișeu : sold out.
Oltea Serban-Pârâu
|