COMUNICAT DE PRESA

Stradivarius vs. Guarneri, al 12-lea duel

Violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, pe scenele din România, în Turneul Naţional ”Duelul viorilor”

Violoniştii Liviu Prunaru (Stradivarius) şi Gabriel Croitoru (Guarneri del Gesu) se întâlnesc într-un un incitant duel muzical care va avea loc în luna iunie în numeroase oraşe din România, dar şi la Chişinău.

În luna iunie, violoniştii Liviu Prunaru şi vioara Stradivarius ”Pachoud” şi Gabriel Croitoru, cu Guarneri del Gesů ”Catedrala” (pusă la dispoziţie de Muzeul Naţional „George Enescu”, în al cărui patrimoniu se află) se vor duela pe scene din Deva (3 iunie), Sibiu (4 iunie), Bistriţa (5 iunie), Botoşani (7 iunie), Chişinau (8 iunie), Iaşi (11 iunie), Caracal (12 iunie).

Aceeaşi întrebare de peste un deceniu: Stradivarius sau Guarneri? Întrebare cu răspuns cunoscut, pentru că există un singur câştigator în fiecare an - publicul din oraşele în care ajunge Turneul Naţional ”Duelul viorilor”, anul acesta la cea de-a 12-a ediţie.

În prima parte a concertului, cei doi violonişti vor prezenta publicului alternativ cele două opere de art㠖 viorile pe care cântă. În cea de a doua parte, cei doi artişti vor fi prezenţi pe scenă concomitent, spectatorii putând să savureze îmbinarea spectaculoasă a sunetelor celor două viori acompaniate de pian.

Liviu Prunaru – timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam şi Gabriel Croitoru – solist concertist al Filarmonicilor din Cluj-Napoca şi Ploieşti, profesor universitar la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, vor prezenta un program ce va conţine piese de largă popularitate din literatura pentru vioară, printre care şi Concertul pentru două viori în re minor de Bach, opus celebru în care cele două viori pot fi ascultate simultan.

Detalii pe www.duelulviorilor.ro

ITINERAR
3 iunie, ora 19:00 – Deva, Sala Pro Arte
4 iunie, ora 19:00 - Sibiu, Sala Thalia
5 iunie, ora 19:00 - Bistriţa, Palatul Culturii
7 iunie, ora 19:00 - Botoşani, Sala Filarmonicii
8 iunie, ora 19:00 - Chişinău, Sala cu Orga
11 iunie, ora 19:00 - Iaşi, Palatul Culturii
12 iunie, ora 19.00 – Caracal, Teatrul Naţional

PROGRAM:

Gabriel Croitoru / vioara Guarneri del Gesu

• Fritz Kreisler - Recitativ si Scherzo, în re minor, op. 6
• Fritz Kreisler - Tambourin Chinois, în si bemol major, op. 3
• Fritz Kreisler / Serghei Rachmaninov - Preghiera
• Fritz Kreisler / Ede Poldini - Poupée valsante

• G. Enescu: Lăutarul din suita Impresii din copilărie, op. 28
• Henri Vieuxtemps – Regrets din 3 Feuilles d'album, op. 40
• Antonio Bazzini – Calabrese, op. 34, nr. 6

Liviu Prunaru / vioara Stradivarius

Gabriel Croitoru / vioara Guarneri del Gesu

• J.S. Bach - Dublu concert pentru doua viori în re minor, BWV 1043
• J. Halvorsen - Capriciu de concert pe teme norvegiene, în sol major, op.19

Producator: Pro Contemporania

Partener de tradiţie: JTI

Parteneri culturali : Muzeul National George Enescu, ICR

Partener: The Culture Club

Sponsori: Purcari, RBR Mobilă, Aqua Carpatica

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenţia de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro

Parteneri Republica Moldova: Ambasada României în Republica Moldova, Asociaţia Investitorilor din România în Republica Moldova

Parteneri culturali şi organizatori locali: Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul Naţional Decebal din Deva, Filarmonica de Stat din Sibiu, Centrul Cultural George Coşbuc din Bistriţa, Palatul Culturii din Bistriţa, Centrul Filarmonica George Enescu din Botoşani, Sala cu Orgă din Chişinău, Ateneul National din Iaşi, Palatul Culturii din Iaşi, Teatrul Naţional Caracal.

Povestea lutierilor

Stradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar şi o harpă care actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Napoli. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit şi rareori egalat, o investiţie financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani preţul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro.

Viorile şi mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.) fiecare având o istorie pe masură. Alături de Giuseppe Guarneri "del Gesů", este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toata lumea).

Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă. Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munţilor Balcani şi a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna.

Creaţia sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influenţat de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construieşte viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măiestria deplină la 70 de ani) şi ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate, decedând la 93 de ani.

Familia de lutieri Guarneri, asemenea lui Stradivari, a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârşitul secolului XVI - începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 - 1744). Viaţa sa este învăluită în mister: se spune că a fost întemniţat o perioadă, deşi nu existăa nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puţine la numar (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultuos, plin de bogăţie şi profunzime armonică, dar şi printr-un finisaj ce îl depăşeşte din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari.

Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puţine instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30- 35 producţia sa creşte prin cantitate şi calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabileasca noi standarde în luterie şi să redefineasca "perfectul" în sunetul viorii.

Segmentul de piaţă a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale şi biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferinţă clară a muzicienilor de a le cânta cu precădere. Violonişti celebri ca Joseph Joachim, Eugčne Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman şi nu în ultimul rând, George Enescu şi-au încredinţat măiestria acestor viori. 

Presă

• Turneul 2024
• Turneul 2023
• Turneul 2021
• Turneul 2020
• Turneul 2019
• Turneul 2018
• Turneul 2017
• Turneul 2016
• Turneul 2015
• Turneul 2014
• Turneul 2013
• Turneul 2012
• Turneul 2011